Clepsidra
Ispita de a exista-
Şi apoi un gol imens...
Te strânge trufaş
Rămânând aceeaşi-
Şi gândul de a non-exista...
În grădina pustie
Buburuza din trifoi
A venit şi pe la noi
Să ne spună că-i o lună
Galbenă ca o căpşună.
Dintre ierburi şi umbruş
A ieşit un cărăbuş
Care spune sus şi tare
C-o căpşună e o floare,
Şi nu poate fi galbină
Precum burta de albină.
Colo sus, din vârf de nuc
A sărit şi-un pui de cuc
Ce zice că pentru el
Galben e un gândăcel
Care-l satură la masă
Şi-l ajută să trăiască.
Ce concluzie, copii,
Aţi tras voi din bălării?
Fatalitate
E simplu să aczi
Apoi vrei doar un singur lucru:
Să te scuzi.
E rău să faci rău.
Acum o ştiu
Dar e prea târziu.
E greu să fii bun
Şi moartea acum
Aş vrea să-mi dea somn.
E simplu să crezi.
E greu să acţionezi.
E şi mai rau să visezi.
Duh Sfânt înaripat
Aripile pe care mi le dă
Pana inspirată de tine
Sunt mult prea lungi
Dar nu le pot cuprinde.
Mă tem să-mi iau avânt
Chiar dacă zborul meu
E-mpins de-al tău Cuvânt
N-am să te-ating nicicând.
La orice m-aş gândi
Şi orice aş spera
Nimic nu-mi va putea lua
Iubirea- dătătoarea inspiraţiei
(şi a expiraţiei)
Dătătoarea vieţii.
Pesimism
Motive de viaţă nemaiavând
Îţi trăieşti viaţa doar pentr-un gând:
Ai vrea ca Moartea rapid să te ia
Şi să-ţi şteargă mai grabnic amintirea.
Cugetare pe tema Vieşii, a Morţii şi a eternei Judecăţi de Apoi
Nu Moartea ne sperie
Ci teama de Viaţă
De Viaţa Veşnică.